2 aug. 2020

Cum să înveți în rezidențiat?

Cum să înveți în timpul rezidențiatului? Care sunt sursele de informare cele mai corecte? În acest video discut despre importanța ghidurilor de specialitate pentru a învăța lucruri practice și sfaturi despre cum să citești la caz pentru a fixa mai bine cunoștințele medicale. Plus despre importanța cunoașterii limbii engleze pentru a fi la curent cu informațiile medicale care apar. 

1 aug. 2020

Facultatea de medicină - Cum să te susții financiar?

Cum să te susții financiar în timpul facultății de medicină. Experiența mea de a face bani suplimentari în timpul studiilor. Este posibil, dar necesită puțină perseverență și organizarea timpului. Este perfect fezabil să lucrezi part-time în timpul facultății și să câștigi suficient pentru a te întreține. 

Facultatea de medicină se poate face fără taxă doar daca este prima facultate pe care o faceți. Deci acest videoclip este mai mult pentru cei care acum se pregătesc să dea la medicină (ca și prima facultate).

Ce am uitat să menționez în videoclip - am lucrat de asemenea și ca un fel de telemarketer pentru o firma de outsourcing - trebuia să sun clienți din america să încerc să îi conving să se înregistreze pe un website. Asta a fost înainte de a lucra ca freelancer să scriu articole medicale. Toate aceste experiențe chiar au fost utile, e bine să lucrezi pe timpul facultății deoarece ajungi să prețuiești timpul pe care îl ai mult mai mult.

6 iul. 2020

Merită să schimbi specialitatea în rezidențiat? Sau mai târziu?

Merită să schimbi specialitatea aleasă în rezidențiat? Poate fi util să schimbăm specialitatea dacă nu găsim satisfacție în munca de zi cu zi și acest lucru ne afectează motivația de a fi medici cât mai buni. Nu este greșit să schimbăm la orice moment în carieră atât timp cât facem acest lucru în mod conștient, nu doar ca o reacție de moment. E util să ne gândim dacă ne vedem peste 5-10 ani lucrând în altă specialitate sau nu, pentru că rezidențiatul este doar o perioadă de pregătire temporară, care trece. Experiența adevarată vine abia când începem să lucrăm ca medici specialiști.

 

28 iun. 2020

Merită să faci facultatea de medicină mai târziu în viață?

Merită să faci medicina ca a doua facultate sau mai târziu în viață (nu imediat după liceu)? În acest videoclip explorăm câteva întrebari foarte importante la care să reflectăm înainte să luam această decizie. De asemenea și o mică încurajare sa nu ne temem să schimbăm cursul unei cariere dacă motivația noastră e suficient de puternică.

Este foarte important să avem o viziune asupra vieții noastre pe viitor și unde ne vedem peste 10-20-30 de ani. Medicina durează mult, dar oferă o carieră bună, cu satisfacții profesionale dacă muncim și învățăm suficient plus șansa de a lucra zi de zi cu oameni pentru a-i ajuta cu problemele lor. Este un privilegiu și onoare pe care trebuie, ca și medici, să nu le uităm niciodată.




Și dacă sunteți curioși cum se văd aceste lucruri din perspectiva mea dupa aproximativ 14 ani de la începutul facultății de medicină, vedeți și acest videoclip:




Mult succes, indiferent ce cale veți alege!

14 iun. 2020

Masca chirurgicală versus masca cu filtru - update 2020

În acest articol veți găsi următoarele informații:

1. Măsuri generale de protecție respiratorie
2. Masca chirurgicală
3. Măștile cu filtru
4. Cum se verifică masca FFP3 („fit check”)
5. Cum dovedim că masca ne protejează („fit test”) pentru măști FFP3


Aceste idei le puteți vedea și în acest videoclip:


1. Măsuri generale de protecție respiratorie

Masca folosită CORECT este foarte valoroasă, însă NU oferă protecție 100%

Masca de protecție se alege în funcție de situație. Să folosim orice mască găsim pentru a ne proteja este GREȘIT și ne poate induce o falsă senzație de siguranță.

În contextul unei epidemii de boli cu transmitere respiratorie tebuie să ne protejăm pe noi dar și pe ceilalți – doar dacă avem grijă și de cei din jur putem să trecem mai repede peste epidemie și să scăpăm de restricții. Dacă suntem vizibil răciți, trebuie să limităm contactul cu alte persoane = stăm acasă.

Doar dacă ne simțim foarte rău contactăm medicul de familie, DSP sau serviciile de urgență. Nu folosim transportul public, nu mergem la magazin, nu vizităm familia, prietenii sau intrăm în contact cu persoane vulnerabile. Stăm acasă.

Dacă nu avem simptome, suntem sănătoși – ieșim din casă pentru lucuri absolut necesare și evităm aglomerațiile.

Dacă este există recomandări de la guvern să purtăm masca în locurile publice – ATENȚIE! Masca chirurgicală nu ne va proteja decât dacă TOATE persoanele cu care intrăm în contact poartă la rândul lor masca CORECT (acoperă nasul și gura). Acest lucru este practic imposibil așa că mai bine să evităm locurile publice sau dacă vedem că sunt oameni vizibil simptomatici (tușesc, strănută fără mască) să plecăm din acel loc. Nu este recomandat să provocăm scandaluri, să facem reproșuri, mai bine plecăm – orice clipă petrecută în plus în acea situație crește riscul de infecție.

Dacă mergem la muncă sau petrecem timp în spații închise – deschidem frecvent geamul. Valabil și acasă dacă cineva este bolnav – aerisim bine camera. Riscul de a lua o infecție respiratorie în aer liber, aer curat este foarte mic.

Ne spălăm pe mâini cu apă și săpun – pentru că virusurile respiratorii se pot transmite și prin contact (mâini murdare).

Dacă am folosit o mască sau mănuși, le aruncăm la gunoi, nu le lăsăm în public, pe masă, pe jos etc. Astfel îi protejăm și pe cei din jurul nostru și pandemia se termină mai repede.

Încercăm să avem o viață cât mai sănătoasă – persoanele care nu fumează, nu mănâncă excesiv, care fac mișcare în mod regulat au un sistem imunitar mai puternic. Dacă corpul trebuie să se lupte și cu viciile noastre este mai mare șansa să nu trecem cu bine peste o infecție respiratorie.

Dacă suferim de boli cronice, dacă suntem în vârstă = avem grijă și mai mare cu măsurile de mai sus, pentru că suntem și mai vulnerabili. Facem tot posibilul să luăm tratamentele prescrise în mod corect pentru a controla cât mai bine bolile pe care le avem.

2. Masca chirurgicală 

Masca chirurgicală, masca simplă sau măștile din materiale textile – sunt utile pentru a-i proteja pe cei din jurul nostru. Dacă noi avem simptome respiratorii (tuse, strănut, curge nasul) este bine să purtăm o astfel de mască pentru a nu transmite microbii noștri altora (copiilor, familiei, prietenilor etc.).

Masca chirurgicală poate oferi o protecție “indirectă” la nivelul întregii populații DOAR DACĂ toată lumea o poartă. Dacă un grup de persoane vorbesc la distanță mică și fiecare poartă corect masca, riscul de a transmite infecții în acel grup este foarte mic. Dar este suficient ca o singură persoană din acel grup să poarte incorect masca pentru ca toți să fie expuși.

Masca chirurgicală protejează DOAR când dăm aerul afară. Capturează secrețiile noastre respiratorii când expirăm aerul. Nu ne protejează când tragem aer în piept!

Masca chirurgicală care a fost deja purtată devine o sursă de infecție pentru că a capturat microbii pe care purtătorul îi avea (și eventual microbi din mediul ambiant). Dacă atingem o mască contaminată (deja purtată) transferăm microbii pe mâinile noastre și apoi mai departe pe alte obiecte pe care le atingem. După ce scoatem masca trebuie să o aruncăm la gunoi și să ne spălăm imediat pe mâini cu apă și săpun (înainte de a atinge orice altceva). După ce am terminat de spălat pe mâini cu apă și săpun NU atingem din nou robinetul – îl închidem preferabil cu un șervețel pe care îl aruncăm la gunoi.

3. Măștile cu filtru 

Sunt măștile mai “groase” care se mulează etanș pe față. Când sunt purtate corect lasă urme în jurul nasului și gurii după ce sunt scoase. De asemenea sunt suficient de etanșe încât atunci când inspirăm și expiram aerul din piept masca se mișcă – nu lasă aer să treacă deloc pe lângă mască.

Există mai multe tipuri de măști cu filtru – fie au o valvă, fie sunt doar dintr-un material gros. Există mai multe grade de filtrare – FFP2 vs FFP3 în Europa (sau N95 vs N99 în America) FFP3 sau N99 sunt relativ echivalente ca și grad de protecție. DOAR FFP3 sau N99 protejează suficient pe cel care le poartă pentru a fi folosite într-un spital de exemplu – au un filtru mult mai fin care nu lasă să treacă particulele foarte mici care pot transporta virusuri sau bacterii.

Nu toate persoanele care poartă o mască FFP3 sau N99 sunt protejate! Fiecare persoană are o formă a feței diferită, iar unele măști pot să nu se potrivească. Dacă nu sunt perfect etanșe, există riscul să inhalăm aer pe lângă mască și practic se pierde complet efectul de filtru. În țări precum Marea Britanie înainte de a fi autorizat să lucrezi într-un spital cu pacienți infectați cu virusuri precum coronavirus (COVID-19) sau gripă este obligatoriu să faci un “fit test” = se probează masca pentru a dovedi că te protejează. Această probă este trecută dacă atunci când ai masca nu reușești să simți gustul unei substanțe foarte amare care este pulverizată în jurul fetei. În videoclipul de mai sus detaliez mai mult cum se face acest “fit test”.

Chiar și cu o mască perfect etanșă și purtată corect există un risc – când mișcăm capul sau masca se desprinde accidental.

Măștile cu filtru care au o valvă nu protejează pe cei din jurul nostru când noi dăm aerul afară! Adică, deși ne pot proteja când tragem aer în piept de microbii din mediul ambiant, când dăm aerul afară valva se deschide. Dacă noi avem o infecție respiratorie și purtăm o astfel de mască, îi expunem pe cei din jurul nostru când dăm aerul afară.

Masca cu filtru care a fost deja purtată devine o sursă de infecție pentru că a capturat microbii pe care purtătorul îi avea. De asemenea, dacă a fost purtată într-o zonă cu risc (salon cu persoane infectate), exteriorul măștii este contaminat. Dacă atingem o mască contaminată (deja purtată) transferăm microbii pe mâinile noastre și apoi mai departe pe alte obiecte pe care le atingem. După ce scoatem masca trebuie să o aruncăm la gunoi și să ne spălăm imediat pe mâini cu apă și săpun (înainte de a atinge orice altceva). După ce am terminat de spălat pe mâini cu apă și săpun NU atingem din nou robinetul – îl închidem preferabil cu un șervețel pe care îl aruncăm la gunoi.

4. Cum se verifică masca FFP3 („fit check”) 

Masca se pune pe față cât de etanș posibil (să lase urme în jurul nasului și gurii când se scoate) Cu mâinile în jurul măștii tragem și dăm afară cu putere aerul din piept – ca să simțim dacă scapă aer pe undeva pe lângă mască. Masca pusă etanș se mișcă odată cu respirația. Este normal să simțim o oarecare jenă la respirație pentru că aerul trece prin filtrul foarte fin.

5. Cum dovedim că masca ne protejează („fit test”) pentru măști FFP3 

Acest test nu se face de rutină în România, dar este obligatoriu în țări precum Marea Britanie pentru a lucra în gărzi sau saloane cu risc de infecții respiratorii.

Începem testul fără masca pe față. Peste cap vi se pune un fel de “cort” care se sprijină pe umeri, cu un orificiu în față prin care se va pulveriza o soluție foarte amară.

Când simțim gustul amar se oprește pulverizarea și așteptăm ~10 minute până dispare acest gust. Masca se pune etanș și se verifică (cum vedeți mai sus la „fit check”)

Se pune din nou “cortul” peste umeri și se începe iar pulverizarea soluției amare

La început respirăm normal

Apoi tragem și dăm afară aer cu putere din piept

Apoi în timp ce respirăm întoarcem capul stânga-dreapta, sus-jos Apoi în timp ce respirăm ne aplecăm în față de mai multe ori În tot acest timp se pulverizează soluție amară la intervale regulate 

Dacă la orice moment simțim gust amar înseamnă că masca NU este etanșă, NU este adaptată pentru persoana care o poartă, NU ne protejează! Trebuie să încercăm alt tip de mască FFP3 și să repetăm testul.

La sfârșit înainte de a ridica “cortul” cu soluția amară de pe umeri se cere să scoateți masca – ar trebui să simțiți gustul amar ca dovadă că masca ne-a protejat.

11 mai 2020

Facultatea de medicina, rezidentiat, specialitate - impresii dupa ~14 ani


Vrei sa dai admitere la medicina? Esti deja student? La ce sa te astepti in facultatea de medicina si rezidentiat. Piedici, incercari si incurajare. E greu?

Va povestesc in acest video despre experienta mea de a ajunge din liceu (confuz si fara sa stiu ce sa fac) pana sa lucrez ca medic specialist si apoi in cercetare clinica in Marea Britanie. Ce piedici am intalnit?

A fost o cale lunga si nu stiu exact cum a trecut - totul s-a petrecut foarte repede dupa parerea mea. Au trecut aproape 14 ani de cand am inceput facultatea. Multe schimbari si lectii invatate (medicale si de viata). Va impartasesc experienta mea, sper sa va incurajeze si sa va dea incredere! Lucrurile poate nu vor fi cum va asteptati, dar incet si sigur mergem inainte!

27 mar. 2020

Testarea aleatorie pentru coronavirus mai utila decat doar testarea celor bolnavi

Va atrag atentia asupra articolului de mai jos din Mediafax. Este interesanta abordarea sugerata de Dr. Cercel si ar oferi sansa de a intelege situatia provocata de COVID-19 mult mai bine. Inteleg si punctul de vedere al prim-ministrului care are de gestionat o situatie foarte complicata, dar daca nu ne punem cu un pas inaintea virusului nu putem rezolva nimic! 

Sursa articol si poza: Mediafax.ro

Testarea aleatorie ne poate oferi o imagine globala, sa stim unde este virusul in comunitate. Ca un fel de sondaj - testam persoane reprezentative pentru diferite grupe de varsta, din diverse zone ale orasului, cu diferite boli pentru a intelege cu adevarat gravitatea situatiei si unde prioritizam resursele.

I. 

Daca testam doar oamenii grav bolnavi nu avem datele corecte despre epidemie. Putem sa exageram mortalitatea. Asa tragem concluzia gresita ca mortalitatea virusului este foarte mare cand poate nu este asa. Poate aflam ca de fapt foarte multi dintre cei 10000 au deja virusul dar nu au simptome, fac forme foarte usoare.

Daca va uitati in presa internationala, ratele de mortalitate la cei infectati cu SARS-CoV-2 sunt foarte variabile dintr-o tara in alta. Nu cred personal ca oamenii sunt atat de diferiti de la o tara la alta, ci probabil rata de mortalitate diferita reflecta practici de testare diferite de la o tara la alta (foarte scazuta in Germania si Coreea de Sud, ridicata in Spania si Italia). Poate in tarile cu rata de mortalitate scazuta s-au testat mai multe cazuri din comunitate cu forme usoare - deci poate formele grave sunt proportional mai rare decat se prezinta in presa.  

Este foarte important sa intelegem cu adevarat cat de mortala este COVID-19 - acest lucru nu este clar la acest moment! Aceasta informatie ne poate ghida cum prioritizam resursele limitate din 
sanatate, daca trebuie sa schimbam strategiile de combatere etc. 

Daca doar testam oamenii bolnavi doar adaugam cazuri la lista dar nu intelegem unde este virusul in comunitate. 

II.

Este posibil sa existe un numar enorm de infectii in comunitate care sunt necunoscute. Daca asta este adevarat, masurile de combatere vor fi extrem de ineficiente pentru ca virusul  va continua nestingherit sa se transmita in familii, intre prieteni - in ciuda restrictiilor de circulatie. 

Posibil asta sa fie si in Italia - unii medici de acolo suspecteaza ca virusul a existat in Italia inca de la sfarsitul anului 2019 si se transmitea in comunitate inca de atunci. Insa majoritatea celor infectati au facut forme usoare si doar cand au ajuns sa fie infectati mii de oameni vulnerabili au inceput decesele. Poate numarul celor infectati din Italia este de ordinul milioanelor? 
Este foarte important sa testam si asimptomatici, si oameni cu forme usoare si forme grave - o populatie reprezentativa pentru populatia generala a tarii. Altfel suntem cu un pas in urma mereu si doar stingem focuri ca pompierii cand tara de fapt arde mocnit. 

25 mar. 2020

Informatii pentru pacienti - Medstory.ro

Daca nu lucrati in domeniul medical va recomand sa vizitati: 
Pe acest site gasiti multe informatii medicale explicate pe intelesul tuturor si video-uri. Medstory este actualizat mai frecvent. Nu uitati sa va abonati la canalul de YouTube: 


Ma puteti urmari si pe Twitter: